Zilele trecute am participat la o întâlnire a unei comunități de expați din București. Au fost mai multe prezentări, iar pe lângă discursurile în sine, mi-a atras atenția ținuta unuia dintre speakeri, o doamnă foarte carismatică dealtfel. Purta o rochie până la genunchi, cu croială dreaptă, structurată și escarpeni cu toc stiletto, iar pe deasupra rochiei, un blazer. Nimic rău la o rochie cu sacou, nu? Teoretic da, însă, în acest caz, blazerul din tweed, cu model în carouri, aplicații din piele întoarsă pe coate și rochia riguroasă făceau parte din două registre stilistice foarte diferite. Unul de inspirație ecvestră, să-i zicem un country șic, iar celălalt cât se poate de urban-business. De aceea, ținuta per ansamblu nu era nici o combinație inedită de piese fiind o rochie și un blazer simple, dar nici una clasică reușită pentru că cele două sugerau idei contradictorii.
Am vorbit de multe ori despre ținute care pot deveni inedite, originale, non-previzibile, prin asocierea de piese care aparent nu se potrivesc. Hanoracul, fusta din piele și escarpenii, sau fusta dreaptă din stofă, cu tricou, sacoul cu pantofi sport, țesăturile prețioase cu cele obișnuite, șamd. Ceea ce face ca aceste articole să funcționeze este declarația pe care o fac împreună. Aceasta este una intențională, unitară, puternică, fără disonanțe, fără contradicții. Concret, au în comun fie gradul de formalitate: smart-casual, business, cocktail, etc, fie stilul vestimentar: androgin, avangardist, romantic, etnic, etc.
Pe de altă parte, există piese vestimentare care nu pot face niciodată parte din aceeași poveste pentru că au o identitate vizuală diferită. Chiar dacă „fustă” și „sacou” ori „rochie” și „pantofi cu toc” sună ca și cum ar putea fi puse împreună, nu este întotdeauna așa.
Am văzut multe astfel de ținute compuse fie pornind de la ideea că sunt atipice „acum nu mai există reguli, pot fi creativă, pot face orice mix” sau dimpotrivă, de la ideea că sunt piese care arată bine lângă orice alt obiect vestimentar „am citit că o cămașă albă merge cu orice, nu-i așa?”
Unele dintre aceste asocieri mai puțin gândite, dar care par să se repete sezon după sezon:

– Look casual sau sport cu poșetă structurată, cu barete scurte. Acest tip de poșetă (satchel, bowler, doctor) este destinată ținutelor profesionale.

– La fel de lipsită de coerență este o ținută riguroasă destinată unei întâlniri de business, completată cu o geantă mare ca de cumpărături: hobo, tote, bucket, etc. 

Miranda Kerr pare că își alege în mod intenționat poșetele nepotrivite.

 

Angelina Jolie, în schimb, poartă întotdeauna modelul ideal de poșetă pentru ținuta aleasă

 

– Escarpeni cu rochii fluide, vaporoase, romantice. Rareori se potrivesc, atât din cauza naturii diferite a celor două articole, cât și din cauza materialelor.

 

 

– Cămașa din denim, deși poate fi foarte casual, arată bine și alături de o fustă neagră, creion, de exemplu, însă cămașa albă din poplin, cea atât de mult aclamată pentru adaptabilitatea ei, nu se potriveste deloc cu o fustă tricotată cu motive etnice.

 

 

– În sezonul rece alăturarea paltonului lung, cu croială apropiată de linia corpului, you know, ladylike, cu jeansi evazați sau boyfriend și ghete fără toc, nu e o idee prea bună. Aceste ținute comode vor arăta mult mai intențional alături de un palton supradimensionat, cu croială masculină.

Nici bărbații nu reușesc întotdeauna să alăture haine care funcționează împreună. Adesea văd cravate la cămăși casual, sacou de costum și jeansi, mocasini și ținută sport (adică pantaloni scurți și tricou), costum și pantofi sport. 

În concluzie, atunci când compuneți o ținută gândiți-vă la ea ca la o poveste, al cărei fir narativ trebuie să curgă firesc, natural, cu o mică întorsătură neașteptată, bineînțeles, pentru a o păstra interesantă, dar fără detalii forțate sau artificiale. 

Comments

comments