Preocuparea pentru calitatea a ceea ce mâncăm, punem pe piele sau purtăm, nu mai este demult o excepție sau extravaganță. Toată lumea vrea să facă alegeri sănătoase și naturale evitând tot ceea ce este artificial, procesat, sintetic. De la oamenii care vând salată în piață – „nestropită cu E-uri”, până la producătorii de cosmetice „100% organice, fără parabeni, fără sulfați, fără silicon”, toți am învățat lecția naturalului benefic versus sinteticul dăunător.

Am învățat sau am auzit…sau ne-a trecut pe la ureche. Acum câțiva ani, după o documentare cam pe diagonală, am aflat și eu despre agricultura care folosește în mod limitat pesticide, fertilizatori, antibiotice sau conservanți, interzice organismele modificate genetic și are, per ansamblu, un impact mai puțin agresiv asupra planetei. În ciuda prețurilor mari, am început să cumpăr, ca primă opțiune, atât cosmetice, cât și alimente bio (organice/ecologice – aceeași semnificație, spații diferite de utilizare).

În timp, lucrurile s-au mai schimbat, în special în privința cosmeticelor și mă bucur că nu mai fac cumpărături cu teamă (că aș putea să cumpăr ceva nesănătos) sau vinovăție (că am cumpărat un produs cu ingrediente despre care credeam că sunt nocive). Am aflat că, în materie de cosmetice, nu tot ceea ce este natural este benefic, după cum nu tot ceea ce este sintetic dăunează. Arsenicul și mercurul sunt ingrediente naturale, dar nu mi le doresc în apropierea corpului. Zahărul este natural și poate proveni chiar din surse ecologice, dar asta nu înseamnă că e mai puțin dăunător pentru sănătate. Așadar, mitul că ingredientele naturale sunt, la modul absolut, de preferat celor de sinteză, produse și controlate în laborator, este unul care mizează pe temerile oamenilor.

Da, și acum aleg unt de cocos, cacao, quinoa, linte, năut, nuci, semințe și alte ingrediente de acest fel, cu etichetă ecologică, dar asta după ce am stabilit că sunt alimente cu proprietăți pozitive. E o situație de corelație și cauzalitate. Nu le cumpăr pentru că sunt bio, ci pentru că sunt benefice. Faptul că sunt bio e doar un bonus. 

Și în cazul cosmeticelor aplic aceeași logică, mai întâi mă informez dacă ingredientele sunt benefice sau dăunătoare pielii și doar odată ce au trecut de acest filtru, mă interesează dacă sunt naturale, organice sau sintetice.

Astfel, am aflat că multe substanțe naturale pe care le foloseam și ale căror proprietăți nu le-am pus niciodată la îndoială, sunt de fapt iritante pentru piele. Cum, măștile cu suc de lămîie sau grapefruit îmi agresează pielea? Studii științifice arată că da: 1),2), 3),   Uleiurile esențiale sunt iritante? Alte studii confirmă acest lucru: 1), 2), 3).   Parfumurile (din plante) și mentolul fac mai mult rău decât bine? Așa a fost dovedit: 1), 2). De fapt, parfumurile (fragrances) și alcoolul (ethanol, ethyl alcohol, denaturated alcohol, etc) sunt cei mai iritanți compuși pentru piele: 1), 2), 3).

Iată ce conțin patru produse din categoria șampoane și creme de corp, pe care le-am cumpărat de-a lungul timpului: (nu le-am menționat denumirile pentru că nu fac un product review, dar dacă vreți să știți, întrebați-mă 🙂

  • Șampon cu etichetă bio, ingrediente din agricultura ecologică, vegan friendly, produs în Germania. După water, sodium-coco-sulfate, lauryl glucoside, inofensive, al patrulea ingredient în ordine descrescătoare a concentrației este alcoolul, iar următoarele sunt: lemon fruit extract, grapefruit extract, peppermint water. Toate acestea sensibilizează pielea sau îi atacă bariera de protecție ori capacitatea de regenerare. Faptul că pe lista urmează sodium PCA – un component natural al pielii, care funcționează ca agent de reparare a pielii, nu mai contează foarte mult. Compoziția se încheie cu parfum. Am încetat să-l folosesc.
  • Al doilea șampon este unul dermato-cosmetic. După apă, conține sodium laureth sulfate, agent de curățare demonstrat ca fiind blând și eficient. Bentonite este ingredient sigur și eficient. Titanium dioxid, sodium phosphat, glyceryl oleate, sodium hydroxide, sodium chloride sunt următoarele ingrediente inofensive. Spre sfârșitul compoziției apar: parfum, hexyl cinnamal – un tip de parfum, limonene, linalool și buthylphenyl methylpropional – deasmenea parfum sintetic cu puternic miros floral. Șamponul nu miroase însă a flori, de fapt nu miroase a nimic în mod special, deci sper că ultimele ingrediente sunt în cantitate mică și continui să folosesc acest șampon.

 

  • În categoria creme de corp, prima are în compoziție 99% ingrediente naturale. M-am bucurat să aflu asta, chiar sunt extrase din plante benefice, însă alcoolul este printre primele ingrediente din formula acestei creme. Rolul lui este de a ajuta vitamina C sau retinolul să pătrundă mai ușor în piele, însă face asta slăbind bariera de protecție a pielii, distrugând chiar componetele care păstrează piele sănătoasă pe termen lung. Nu mai trebuie să spun că am trecut la căutarea unei alte loțiuni de corp.
  • Cea pe care o folosesc acum este o cremă dermatocosmetică, care conține: aqua, glycerin, paraffin, isopropyl palmitate, petrolatum (deși nu sună prietenos cu organismul uman, este un ingredient asemănător cu vaselina, aprobat de FDA ca agent de protecție a pielii, cu efect de reducere a inflamației și videcare a pielii). Stearyl alcohol este următorul pe listă și, deși conține particula alcohol în denumire, nu este același cu alcoolurile iritante. Palmitic acid, substanță conținută în mod natural de piele. Restul de ingrediente: PEG – polyethylene glycol, dimeticone, glyceryl stearate, stearic acid , emolient, acrylates, disodium EDTA, sodium hydroxide, phenoxyethanol sunt testate în mod extins și considerate sigure în produsele cosmetice. Ultimul igredient este parfumul, abia perceptibil ca miros.

În concluzie, înainte ca serumurile, cremele, loțiunile sau șampoanele pe care le folosim, să fie naturale, organice sau sintetice, mai important e să aibă o formulă blândă, neiritantă, benefică pentru piele.

Comments

comments

 

Tags: , , ,