În 1997, Silvia Venturini lansa o poșetă ce avea să revitalizeze numele casei de modă Fendi și să devină un model emblematic pe care femei din toată lumea aveau să-l colecționeze cu pasiune. În 2000, Sarah Jessica Parker interpreta memorabila scenă în care un hoț o atacă pe Carrie și o amenință să-i dea poșeta, iar ea îl atenționează: “It’s not a bag, it’s a Baguette!”.campanie Fendi 2013
În 2003, eu eram în vacanță la Paris, cu părinții. Într-una din zile, ne aflam pe Rue Guisarde, în arrondissement 6ème. Străduța găzduiește numeroase mici restaurante, bistro-uri și mai ales buticuri vintage. Unul dintre aceste buticuri i-a atras atenția mamei mele, care a intrat, fascinată de o pereche de cercei din perle. Am urmat-o fără prea multă convingere sau interes. Întâmplător totuși, alături de bijuteriile pe care vânzătoarea începuse să i le prezinte, se afla o micuță poșetă lunguiață, din pânză, cu margararete brodate, pe un fond ciocolatiu. Un model al casei de modă Fendi. Am ignorat-o inițial, dar apoi, am început să mi-o imaginez în toate situațiile și cu toate ținutele mele de atunci. S-ar fi potrivit perfect, mă gândeam! Motivul pentru care am lăsat-o în magazinul de pe Rue Guisarde, pentru că așa s-a întâmplat, a fost că nu aveam idee cum ar fi trebuit să arate o poșetă Fendi autentică și, sub nicio formă nu aș fi vrut ca prima mea poșetă cu un design celebru să fi fost doar o replică.

De atunci au trecut 12 ani, nu m-aș mai întoarce la poșeta cu margarete din rafie, însă pot deosebi cu destul de mare precizie, o poșetă autentică de o replică și, uneori, această abilitate se poate dovedi utilă, date fiind prețurile acestor accesorii în magazinele producătorilor, care pot ajunge chiar și la o sută cinci zeci de mii de lire sterline, cum este cazul modelului Birkin al casei Hermès.

Prin urmare, a le cumpăra pe cele care au aparținut deja altcuiva care le-a tratat bine și le vinde acum la prețuri mult mai mici, online sau în buticuri, devine o soluție de luat în considerare, cât timp cunoaștem câteva detalii care le diferențiază de copii.

  • Asigurați-vă că știți cum arată o poșetă veritabilă. Atunci când ați descoperit un chilipir, este esențial să fiți suficient de familiare cu poșeta autentică: textura materialului, greutate, finisaje, culoare, plasarea logo-urilor, etc. Fără să fi văzut și atins vreodată un astfel de articol, șansele de a plăti câteva sute de euro pe o poșetă oarecare, sunt mari, mai ales că, orice industrie, inclusiv cea a replicilor, se aliniază tehnologiilor moderne, astfel încât unele dintre aceste copii ajung să semene foarte mult cu originalul.
  • Asigurați-vă că modelul pe care intenționați să-l cumpărați, chiar există. Pare de la sine înțeles, însă există numeroase modele și culori care sunt doar rezultatul creativ al producătorilor de replici. Louis Vuitton este unul dintre brandurile cele mai copiate, iar diversitatea copiilor nu are limite.
  • Manufactura. Unul dintre motivele pentru care poșetele vândute sub anumite branduri ajung la prețuri atât de ridicate este numărul de ore petrecut de meseriași pentru coaserea și îmbinarea unui astfel de articol. Densitatea cusăturilor este o dovadă a unui îndelungat proces de manufacturare. Cu cât cusăturile sunt mai dese, cu atât respectivul articol va fi mai durabil. Spre exemplu, un element matlasat al poșetei Chanel 2.55 are peste 10 cusături pe o singură latură. Deasemenea, cusăturile manuale, spre deosebire de cele mecanice, sunt ușor inegale, dar precise și foarte rezistente.
  • Interiorul. Fiecărui detaliu al unui astfel de obiect îi este acordată atenție: căptușeala va fi poziționată în mod precis, ferm, pe interiorul poșetei, fără material în exces sau perne de aer. În plus, odată ce ați avut în mână o poșetă autentică, veți ști care este culoare exactă a interiorului.
  • Îmbinările. Poșetele aparținând unor case de modă prestigioase, vor avea îmbinări care se potrivesc întocmai, pe toate laturile, fie că este vorba de logo-uri, cusături sau de imprimeuri. Finisajul matlasat al posetei Chanel se intâlnește perfect pe față, spate și buzunare, logourile Louis Vuitton au un tipar care se repetă întocmai de la stânga la dreapta sau de sus în jos (ex: dacă imprimeul începe în partea stângă cu simbolul floarea de crin, se va încheia în dreapta cu același element, șamd).
  • Accesoriile metalice. Veți putea face diferența între o poșetă autentică deja folosită și o replică prin culoarea accesoriilor metalice. Cele suflate cu bronz, au o ușoară nuanță verzuie, căpătată în timp, din cauza oxidării. Greutatea elementelor metalice este un alt element care poate trăda un fals: cele originale sunt sensibil mai grele, unele dintre ele fiind suflate cu aur de 24k. Nici fermoarele poșetelor autentice nu se îndeapărtează de la standardele de calitate ale întregului produs. Cel mai des întâlnite mărci de fermoare sunt Lampo, RiRi și Ipi. Acestea se închid ușor și au aceeași culoare cu restul elementelor metalice.
  • Materia primă. Din fericire, pielea nu poate fi reprodusă decât într-o manieră foarte îndepărtată de produsul original. Imitațiile au un aspect strălucitor și o textură uleioasă, lipicioasă, în timp ce pielea este moale, dar uscată și are un miros inconfundabil. În plus, o poșetă din piele, deja utilizată, va avea mânerele ușor uzate, într-o culoare mai închisă decât restul articolului. Mânerele sintetice au aceeași culoare și după luni de purtare. Să nu vă surprindă totuși, că nu toți designerii folosesc pielea ca materie primă. Poșetele Louis Vuitton sunt realizate din pânză de bumbac acoperită cu straturi de PVC, material pe care îl veți regăsi sub denumirea de coated canvas.

 

Articol publicat și în ediția de Iunie a revistei Forbes Life.

Comments

comments

 

Tags: , , , ,